Antimateria, care ar fi exact opusul materiei pe care o cunoastem noi, este supusa gravitatiei clasice sau unei forme necunoscute de antigravitatie? Este inca prea devreme pentru a avea un raspuns la aceasta intrebare, dar fizicienii cred ca nu este decat o chestiune de timp, scrie AFP.

Antimateria este constituita din particule cu o sarcina opusa celei a materiei clasice. Materia si antimateria au fost create in cantitati egale in momentele imediat urmatoare Big Bang-ului dar, dintr-un motiv necunoscut, Universul a privilegiat materia si nu mai raman decat cantitati infime de antimaterie, in principal in apropierea gaurilor negre sau in razele cosmice.

Masurarea actiunii gravitatiei asupra antimateriei este un vis care bantuie de peste 50 de ani oamenii de stiinta, astfel incat sunt organizate in mod regulat colocvii si reuniunii pe marginea acestui subiect.

De ce? Daca atomii care compun materia obisnuita cad in jos, sub efectul gravitatiei, am putea sa ne imaginam ca atomii antimateriei, materia "oglinda" a celei pe care noi o cunoastem, ar putea cadea in sus, sau in orice caz ar fi supusi unei alte forme de gravitatie, necunoscuta inca!

"In cazul improbabil in care antimateria ar cadea in sus, ar trebuie sa revizuim total conceptia noastra asupra fizicii si sa regandim modul in care functioneaza Universul", subliniaza, intr-un comunicat, Joel Fajans, de la Lawrence Berkeley National Laboratory (SUA).

Potrivit unor observatii indirecte, teoria presupune ca gravitatia se aplica in acelasi mod materiei si antimateriei. Dar, pentru a avea o certitudine, este necesara masurarea directa a atomilor de antimaterie "in cadere libera".

Dar antimateria se anihileaza la cel mai mic contact cu materia, astfel incat este extrem de dificil de studiat.

In 1995, CERN (Centrul European pentru Cercetari Nu