- Istoric - nr. 84 / 30 Aprilie, 2013 LAZARESTI (2) Autoritatile unguresti, reprezentate prin prim – pretorul plasii Sinmartin si primarul comunei Lazaresti, si-au dat seama ca nu vor putea obtine niciodata aprobarea Mitropoliei de la Blaj si atunci au hotarat sa-i declare aconfesionali. Aceasta reiese si din actul nr. 1764 din 21 martie 1912, aflat la arhiva preturiei Sinmartin, in care se spune ca 90 capi de familie au declarat verbal in fata preotului Gheorghe Boer, care era pensionat si nu mai era considerat ca preot al comunei, totusi a fost retinut pe loc nefiind alt preot, facandu-se astfel declaratia de renuntare la religia grecocatolica, inaintea preotului pensionat, care, natural ca, in aceasta situatie, nu mai avea vechea autoritate a credinciosilor sai si nici dreptul de a se opune legal. Tot legea maghiara a cultelor prevedea ca declaratia de renuntare la o religie sa se repete la 15 zile de la prima declaratie. Din actul nr.1672 din 1912, ce se afla la preturia Sinmartin, reiese ca aceasta declaratie s-a facut in fata unui nou preot, ALEXANDRU MAIOR. Deci cererea nu se mai repeta in prezenta batranului preot pensionar care intre timp isi va fi dat seama de semnificatia actului ce se consuma si va fi avut curajul sa schiteze vreun gest de rezistenta, ci in fata unui preot nou, care se gasea in fata unui fapt implinit si care nu avea nici autoritatea asupra credinciosilor, pe care nici n-a avut timp sa-i cunoasca. Dar socotelile s-au schimbat. Dupa ritul roman, prin oricate religii ar trece cineva, cand revine la catolicism, ipso-facto, trebuie sa revina la ritul catolic in care a fost botezat. Din acest punct de vedere, deci, trecerea la romano-catolicism e nula. A mai intervenit un fapt care a anulat aceste treceri: Mitropolia din Blaj a intervenit la Ministerul cultelor ungar, cerand anularea acestor treceri, ca nereglementare. In fata argumentelor M