Potrivit datelor Institutului de Statistică, la nivelul lunii octombrie 2012, 70% din femei şi 65% din bărbaţi au avut salarii brute sub 2.000 lei, adică sub 1.424 lei net. Cum aproximativ jumătate din cheltuielile de consum ale unei familii sunt alocate pentru mâncare, băuturi şi ţigări, iar aproape un sfert pentru plata utilităţilor, ar mai rămâne cam 350 lei pentru studii, economii, rate, leasing, cheltuieli cu sănătatea şi vacanţe.

Potrivit Statisticii, repartizarea salariaţilor după salariile brute realizate arată că 5,0% din numărul celor care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie 2012 au realizat sub şi la nivelul salariului minim pe economie (700 lei), 46,7% din salariaţi au încasat între 701 şi 1.500 lei, 32,1% între 1.501 şi 3.000 lei, 11,0% au avut salarii brute între 3.001 şi 5.000 lei, iar 5,2% au realizat salarii brute de peste 5.000 lei. Distribuţia salariaţilor după salariile brute realizate arată o concentrare în zona salariilor mai mici de 2.000 lei, atât în rândul femeilor (70,1%), cât şi al bărbaţilor (65,4%).

Făcând transformarea brut-net, rezultă că mai bine de două treimi din angajati pleacă acasă cu mai puţin de 1.400 lei (sub 330 euro). Câţi bani pot fi rupţi din coşul zilnic pentru cheltuieli care nu ţin neapărat de strictul necesar? Într-o analiză realizată anul trecut de publicaţia The Atlantic, care citează un studiu al Credit Suisse Emerging Consumer, se arăta că în SUA populaţia cheltuie numai un dolar din 10 pe mâncare, în timp ce în aşa-numitele state BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China) populaţia cheltuie de cinci ori mai mult pe alimente. În România, statisticile arată că aproape trei sferturi din cheltuielile totale ale unei gospodării sunt alocate cheltuielilor de consum, dintre care o pondere de 41% o deţin cheltuielile cu produse alimentare şi băuturi nealcoolice. Dacă mai adăugă