Cel mai bun exemplu de slabă exploatare a resurselor este oraşul Satu Mare care, deşi stă pe o pungă uriaşă de ape termale, până în urmă cu un an de zile nu avea niciun ştrand. Acum are unul singur. În ciuda potenţialului, lipsesc atracţiile turistice de renume naţional şi internaţional.

În ultimii ani, investiţiile au cunoscut o foarte mică creştere la nivelul judeţului. Ştrandurile judeţului pot găzdui circa 20.000 de persoane pe sezon, însă în majoritatea acestora există o infrastructură învechită , care limitează numărul vizitatorilor. Aqua Parcurile lipsesc din oferta turistică, în prezent, dar sunt sunt avute în vedere în viitorul apropiat. Pe teritoriul judeţului Satu Mare, aşezat pe un imens rezervor subteran, apele se ivesc la suprafaţă ca izvoare, sau prin foraje, sub formă de ape minerale carbogazoase, cloruro‑ sodice cu proprietăţi alcaline, slab sulfuroase, bicarbonate, sau sub formă de ape termale cu temperaturi de peste 50°C, în localitatea Ady Endre chiar de peste 70°C.

„Judeţul Satu Mare se poate mândri cu o treime din apele termale din întreaga ţară. Din păcate, acestea se folosesc doar în ştrandurile judeţului, şi nu în alte scopuri. Există multe foraje distruse şi nefolosite. Chiar lângă Spitalul Judeţean II (spitalul vechi) există puţ de apă termală care ar putea fi folosit la încălzirea termală a spitalului“, susţine geologul Ştefan Vida.

Staţiuni care atestă că exploatarea apelor termale atrage doar beneficii

Sunt aproximativ 20 de localităţi care au resurse destul de semnificative de ape termale şi minerale. Apele termale şi minerale sunt omniprezente în localităţi precum: Bixad, Beltiug, Carei, Satu Mare, Tăşnad, Vama, Acâş, Ady Endre, Certeze, Ghenci, Doba, Mădăras, Oraşul Nou, Tarna Mare, Valea Vinului, Valea Măriei, Foieni, Turţ, Negreşti Oaş.

Din nefericire pentru sătmăreni, apele geotermale sunt valorificat