Loviți de criză, hăituiți de instituțiile statului și amețiți de legislația neclară și schimbătoare, antreprenorii trebuie să stea cu ochii-n patru și când vine vorba de clienți ori furnizori
În primele trei luni ale acestui an, la Centrala Incidentelor de Plăți au fost raportate 43.000 de cecuri și bilete la ordin refuzate la plată, cu o valoare totală de 2,35 miliarde de lei. În aceeași perioadă a lui 2012, suma refuzată la plată a fost de doar 1,76 miliarde de lei. Tendința de creștere, observabilă încă din a doua jumătate a anului trecut, „poate să indice o deteriorare a comportamentului de plată privind onorarea instrumentelor de debit, ceea ce ar putea determina companiile să solicite plata parțială sau integrală în avans“, se arată într-un studiu al Coface România.
Dincolo de statistici, momentul în care un bilet la ordin sau un cec îi este refuzat de bancă poate fi un adevărat șoc pentru un om de afaceri. „Mergi liniștit la ghișeu, știi că ai de încasat o sumă importantă, pe care o dai și tu mai departe - salarii, TVA, CAS, datorii către furnizori. Și funcționarul îți spune că nu-ți poate onora cererea, că firma nu are disponibil în cont. Parcă îți cade cerul în cap... Începi să te gândești imediat dacă îți vei mai recupera banii vreodată și de unde scoți sumele necesare pentru plata angajaților, a dărilor, a facturilor. Ce să zic, nu e o experiență prea plăcută“, spune Adrian Voicu, patronul unei firme de materiale de construcții din Timișoara.
Semne rele
Dacă în unele cazuri refuzul unui instrument de debit poate însemna doar o disfuncționalitate în activitatea partenerului și până la urmă plata se efectuează, în altele ea ascunde lucruri mult mai grave. „Odată am livrat materiale de vreo 10.000 de euro la o casă în construcție din Ghiroda. Patronul firmei era acolo, cu niște angajați care au ajutat la descărcare. Când am mers să
