Paştele este socotită cea mai mare sărbătoare a creştinilor, care celebrează Învierea Mântuitorului Isus Hristos după moartea sa pe cruce.

În comunitatea tradiţională românească, pregătirile pentru sărbătoarea Paştelui începeau încă din prima zi a Postului Mare şi continuau până la Înălţare.

Conform tradiției și simbolisticii sale, Paștele este sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă a Învierii, pentru a duce bucuria unică a Miracolului săvârșit prin viața și moartea pe cruce a Mântuitorului în casele și în viețile lor.

De aici vine și originea saluturilor, devenite tradiționale, “Hristos a înviat!”, “Adevărat a înviat!”.

Ziua Învierii Domnului, cunoscută şi sub numele de Paşti, începe, din punct de vedere liturgic, în noaptea dinainte, întrucât se spune că mormântul s-a deschis la miezul nopţii şi atunci a înviat Hristos.

La Slujba de Înviere, românii vin să ia lumina, pe care o duc apoi în casele lor.

În această noapte se sfinţeşte și pâinea numită paşti, fie sub formă de anafură sau anafură amestecată cu vin, în regiunile din vestul ţării.

În Bucovina, această pâine, sub formă de prescuri, este adusă la biserică de femei, în Vinerea Mare, când se slujeşte Sfântul Maslu.

În zona Banatului, această pâine ritualică este adusă de o singură familie, în Joia Mare, ca milostenie pentru o rudă decedată în anul care a trecut.

În Moldova, dar şi în alte zone ale ţării, se pregăteşte pasca. Ea are o formă rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Iisus au fost rotunde.

Pasca este un aliment pe care şi evreii îl consumau când sărbătoreau Paştile. Aceeași este situația şi în cazul mielului, care era sacrificat de Paște și în tradiția poporului evreu.

“Tăierea mielului la Paşte nu este altceva decât jertfa anuală a zeului din religiile precreştine“,

precizează etnologul Ion Ghinoiu.

Du