Iuliu Hossu este una dintre personalităţile româneşti al cărui nume te face să te înclini. Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, a citit Proclamaţia Unirii Transilvaniei cu Regatul, la Alba Iulia, în 1918. A luptat pentru drepturile credincioşilor greco-catolici din Ardeal, a fost prigonit de comunişti şi închis în temniţa de la Sighet.

Pentru faptele sale şi bunătatea despre care cei care l-au cunoscut vorbesc, Papa îl numeşte cardinal devenind astfel primul cardinal al românilor.

Prestanţa unui premier britanic

Iuliu Hossu s-a născut la 30 ianuarie 1885, comuna Milaş care făcea parte din comitatul Cluj în acea vreme, acum din judeţul Bistriţa-Năsăud.

A murit la 28 mai 1970 la Bucureşti. A început studiile în satul natal, numit în vremea aceea Milaşul Mare, apoi la gimnaziul luteran din Reghin, la liceul romano-catolic (clasa a IV-a), la Târgu Mureş, iar clasele V-VIII, la liceul confesional greco-catolic din Blaj. În 1904 şi-a început studiile teologice. În 1906 a primit titlul de doctor în Filosofie, iar în 1910 cel de doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, a fost hirotonit preot de episcopul Vasile Hossu.

În 1914, când începe Primul Război Mondial, a fost prezent pe front, ca preot militar în armata austro-ungară. La 3 martie 1917 a fost numit episcop în scaunul rămas vacant al Episcopiei de Gherla, ca urmare a decesului episcopului Vasile Hossu.

Tot Iuliu Hossu a fost cel care i-a înmânat Actul Unirii Regelui Ferdinand I. Părintele Gheorghe Breharu, vicar onorific greco-catolic de Gherla, unul dintre preoţii care au slujit în preajma Prea Sfinţitului, după Al Doilea Război Mondial, povesteşte că Iuliu Hossu avea „prezenţa nobilă a unui premier britanic interbelic“, relatează formula AS.

După 1948, pentru că s-a opus prigoanei comuniste împotriva greco-catolicilor, obligaţi să