Chiar dacă Nicolae şi Elena Ceauşescu erau atei, sărbătoarea Învierii Donului, a fost respectată de majoritate a bănăţenilor. Excepţie au făcut cei care deţineau funcţii de conducere şi membrii de partid

Oamenii erau descurajaţi să meargă la biserică, dar de regulă exista o aşa zisă viaţă dublă în comunism: una spuneai, dar alta gândeai. Astfel se întâmplau lucrurile şi în perioada marilor sărbători religiaose. Nimeni nu a putut să interzică credincioşilor să ţină Paştele, ori să meargă la slujbele de la biserică.

Cei care respectau cu „sfinţenie” regulile comunismului erau persoanele care deţineau funţii de conducere la întreprinderi, cei care lucrau în Armată sau sistemul judiciar şi marii activişti PCR.

„Problema era că oamenii se fereau unii de alţii. La şedinţele de partid fiecare spunea că nu se duce la biserică, dar pe ascuns foarte mulţi se duceau. Cei care nu mergeau erau membri de partid aduşi de regulă din alte zone ale ţării. Ei îşi mai supravegheau colegii. Însă oamenii simpli mergeau fără probleme la biserică, chiar dacă li se spunea că nu e bine. Să nu uităm că mulţi dintre conducătorii şi activişti comunişti îşi botezau copiii. Asta cu toate că se dădeau atei. Ţin minte, când eram copil sau mai tâziu adolescent, mergem la biserică fără să ştiu că este interzis. Catolicii şi reformaţii avea şi mai puţine probleme”, a declarat istoricul Mircea Rusnac.

Problema era că Securitatea a pus la punct un plan de racolare a preoţilor, iar feţele bisericeşti nu au refuzat colaborarea. Este cunoscut, chiar şi actualul Mitropolit al Banatului, Nicolae Corneanu a colaborat cu Securitatea, el cerându-şi scuze pentru acest gest după anii 90.

Chemaţi la şcoală în Duminica Paştelui

În anii 80, pentru ca tinerii să nu simtă spiritul sărbătorii, profesorii aveau grijă ca în prima zi de Paşti să le fa