Consiliul Superior al Magistraturii continuă audierea candidaţilor la funcţiile cheie din justiţie. Joi sunt audiaţi nominalizaţii pentru şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate şi Terorismului.
Toată atenţia se îndreaptă spre DNA, instituţia a cărei menire ar fi să combată marea corpuţie şi să scoată România de sub mecanismul european de monitorizare. Candidatul propus: fostul şef al Parchetului General, Laura Codruţa Kovesi. Ea spune că îşi propune să continue activitatea DNA, lăudată repetat de Bruxelles, astfel încât acest punct de pe lista solicitărilor Comisiei Europene să fie îndeplinit.
În ceea ce priveşte activitatea propriu-zisă a procurorilor anticorupţie, Kovesi a declarat că şi-ar dori să o orienteze în principal spre fraudele cu fonduri europene şi fraudele legate de achiziţiile publice. Totuşi, ea precizează că va fi interesată şi de combaterea marilor infracţiuni financiare, de care ar urma să se ocupe un departament special al DNA.
Cum a fost primit programul prezentat de Kovesi?
Primirea de către secţia de procurori a CSM se pare că a fost destul de bună. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, s-a arătat de altfel optimist că Laura Codruţa Kovesi va deveni un bun şef al DNA, dată fiind experienţa sa profesională.
Totuşi, nu toată lumea a fost încântată de nominalizare. În primul rând, PNL a reacţionat destul de vehement când a auzit că Victor Ponta o numeşte pe Laura Codruţa Kovesi în funcţia de candidat la şefia DNA. A fost un moment politic de tensiune în USL. De asemenea, nici procurorii DNA nu au fost toţi satisfăcuţi de procedura în urma căreia s-au desemnat candidaţii la funcţiile cheie din justiţie. "Evenimentele recente acreditează ideea selecţiei procurorilor în funcţii de conducere pe alte criterii decât cele ale performanţei profesionale", scriau 90
