Chestiunea monarhiilor incită zona sud-est europeană, cu atât mai mult cu cât familiile regale şi-au afirmat şi modelat viziunea asupra societăţii în ultimii ani. Apartenenţa la o mare familie regală, care a generat dinastii şi alianţe matrimoniale în aproape toată Europa, conturează o identitate europeană comună, Regele Mihai fiind stră-stră-nepot al Reginei Victoria.

Simbolurile regalităţii au fost puternic asociate de mai bine de 60 de ani cu personalitatea Regelui Mihai. Supravieţuind atâtor nedreptăţi şi injustiţii, Regele Mihai a rămas simbolul regalităţii, simpla teamă sau frică de asociere cu persoana sa a rămas şi astăzi în gândirea multora un reflex adânc inoculat de comunişti. La acea vreme, mulţi dintre noi ştiam despre Regele Mihai prin intermediul posturilor de radio din vest sau din America, dar ştiam mai puţin despre ceilalţi regi ai României. Regele Mihai a rămas şi un simbol al libertăţii de gândire, de exprimare. Despre tatăl său, Principesa Moştenitoare spunea – “el mereu a fost Rege şi este Rege, simbolul lui există, când apare el se înţelege ce reprezintă, e un sistem întreg care vine odată cu el”.

“Nihil Sine Deo” – Nimic fără Dumnezeu – este mottoul adus de Carol I în România, provenind de la vechea familie de Hohenzollern-Sigmaringen, şi are o simbolistică veche creştină, însemnând credinţa, şi recunoaşterea faptului că totul aparţine lui Dumnezeu. Regele Mihai spunea că această deviză “presupune şi iubirea, şi respectul, şi gândul, şi fapta”. “Nihil Sine Deo” stă la baza instituţiei monarhice şi a familiei regale române, exemplul de moralitate fiind chiar Regele Mihai, un rege care a supravieţuit vicisitudinilor politice de tot felul, iar prin demnitatea sa a arătat sensul credinţei în Dumnezeu. După încercările exilului “pentru unii, mai ales pentru cei care au suferit mult, un rege ar trebui să semene cu un