După ce miercuri, Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al României, Bogdan Licu şi Codruţ Olaru, nominalizaţi ca adjuncţi ai acestuia, şi-au prezentat proiectele de management şi au răspuns întrebărilor membrilor Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), astăzi a venit rândul Codruţei Kovesi, Alinei Bica şi Elenei Hossu să demonstreze membrilor CSM că merită funcţiile pentru care au fost propuse.
Codruţa Kovesi, de departe cea mai controversată dintre propunerile făcute de Victor Ponta pentru şefia marilor Parchete -nominaliyată pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - are printre priorităţi, conform proiectului de management, respingerea cererilor comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le fac şi va sesiza CSM dacă parlamentari sau miniştri fac afirmaţii defăimătoare la adresa acestora.
Codruţa Kovesi argumentează că „cea mai mare ameninţare la adresa funcţionării DNA este reprezentată de posibilele presiuni (de regulă, din afara sistemului judiciar) urmărind limitarea independenţei procurorilor“.
Un alt obiectiv al celei propuse la şefia DNA este îmbunătăţirea comunicării publice şi a relaţiei cu mass-media. În acest context, Kovesi notează că o posibilă vulnerabilitate ce ţine de comunicarea publică constă în acuzaţiile cu privire la transmiterea neautorizată a unor informaţii din dosare.
Kovesi vrea ca, pentru a elimina orice suspiciuni, comunicarea publică să se realizeze exclusiv prin Biroul de presă, iar documentele din dosarele penale să fie făcute publice în forma şi la momentele procedurale stabilite în ghidul de comunicare publică al Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, Codruţa Kovesi spune că vrea să-i identifice pe cei care oferă presei informaţii din dosare.
„Totodată, se va implemen