Evenimentele din septembrie 2001 au înfierbântat imaginaţia multor scriitori. Fiecare dintre ei încearcă să fie cât mai original în prezentarea luptei contra celor care plasează bombe în cafenele, trenuri, metrouri, comit atentate sinucigaşe, sau atacă ambasade.
Teroristul din romanul lui Andrew Britton, “Americanul”, este un tip special. Jason March a făcut parte din armata SUA. La un moment dat, după ce şi-a împuşcat mai mulţi camarazi, a dispărut şi s-a alăturat organizaţiei Al-Quaeda, devenind un membru marcant al ei. A executat misiuni de o mare îndrăzneală, care au provocat moartea unor personalităţi politice şi a unui număr înspăimântător de civili fără nici o implicare în deciziile de conducere. E abil, cameleonic, perfid, crud – “fără simţăminte”. Ucide fără să clipească pe oricine îi stă în cale.
De ce s-a ridicat cu atâta înverşunare împotriva ţării unde a văzut lumina zilei? În mod eronat socoteşte guvernul american culpabil de tragedia abătută asupra familiei sale. Desigur, acţiunile lui au o valoare propagandistică extraordinară pentru cei care croiesc zi şi noapte planuri împotriva civilizaţiei occidentale.
După ce îşi exersează mâna cu lovituri mai uşoare, Jason March (de fapt, acesta este unul dintre multele nume cu care se identifică) năzuieşte să pună în aplicare un proiect de proporţii: uciderea preşedintelui francez, a premierului italian şi a preşedintelui american, aflaţi la o reuniune de maximă importanţă în vederea creării unei coaliţii care să interzică Iranului accesul la bomba atomică.
După lungi investigaţii, serviciile secrete află de existenţa planului diabolic. Fostul comandant al lui March are o contribuţie însemnată în această descoperire. Ryan Thomas Kealey, trei ani la CIA, la Divizia de activităţi speciale, recompensat cu multe medalii în urma unor reuşite eclatante, este rechemat din r
