Uzul unor dispozitive tehnologice avansate, interconectivitatea, comunicarea intensa definesc aproape orice activitate profesionala in prezent, iar viata privata devine tot mai greu de protejat in acest context.
Situatie de care angajatorul poate profita uneori, desi dreptul la intimitate nu este suspendat la serviciu.
Pe de alta parte, acelasi context poate aduce angajatorul intr-o situatie vulnerabila in absenta unor masuri de protectie corepunzatoare.
Angajatorul nu duce lipsa de mijloace eficiente pentru a urmari orice aspect din activitatea zilnica a angajatilor sai. Interceptarea convorbirilor de pe telefonul de serviciu, monitorizarea video, sistemele de pontaj, programele de monitorizare pe calculator sunt cel mai frecvent folosite.
Dreptul angajatorului de a supraveghea prin diverse modalitati activitatea angajatilor este stabilit prin lege si motivat prin considerente legate de eficienta si securitate. Supravegherea trebuie sa aiba loc insa tot potrivit legii.
"Dreptul la viata privata este un drept fundamental, reglementat atat la nivel intern, cat si prin instrumente internationale ratificate de Romania.
Astfel, Constitutia Romaniei prevede ca autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata, ca secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil, in timp ce Codul civil dedica o intreaga sectiune respectului vietii private si al demnitatii umane.
La nivel european, Conventia Europeana a Drepturilor Omului consacra in art. 8 dreptul oricarei persoane la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale", ne-a spus avocata Ana-Maria Placintescu, de la Musat & Asociatii.
Avocata precizeaza ca