Când legendele se împletesc cu misterul ies la iveală lucruri fascinante, despre care se spune că a la bază un sâmbure de adevăr. Asta se poate spune şi despre poporul misterios care trăieşte pe Celalalt Tărâm, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe.

Se spune că, după Judecata de Apoi, Rohmanii vor reveni pe pamant, pe care îl vor face ca un colţ de Rai.

Numele de Rohmani vine din limba tracă, fiind atestat într-un epitet al Cavalerului Trac, Zeind-Roymenos, tălmacit prin "Domnul Luminii; Sfântul Luminos" (cf. rom. sant "sfant"; rumen; romanita "musetel"; albanezul sundoj "a domina"), întărit de antroponimul, de asemenea trac, Eurymenes, confirmând calităţile sub care se prezintă în mitofolclorul nostru.

Femeile si fetele lor sunt aşa de frumoase încât, prin Bucovina, se spune despre o pământeancă mai chipeşă că "este frumoasa ca o Rohmaniţă".

Blajinii, respectiv Rohmanii, nu locuiesc în case ca noi, pentru ca ei nu au case, ci traiesc la umbra pomilor, umbla goi si se hranesc cu poame. Dupa moarte, merg de-a dreptul in Rai, unde petrec apoi laolaltă cu îngerii şi sfinţii.

Prin unele sate din Bucovina se spune că "Rohmanii sunt jumătatea de sus om, iar jumătatea de jos peşte şi trăiesc într-un pârâu; femeile şi fetele lor cântă foarte frumos, încât răsuna văile de cântecele lor melodioase".

Blajinii se roagă permanent pentru noi, necerând nimic pentru ei.

Cât este legendă, cât este adevăr, nimeni nu ştie, dar tocmai aceste povestiri captivante fac tradiţiile româneşti atât de captivante.

Citeşte mai multe despre: Rohmani Paştele Blajinilor

Când legendele se împletesc cu misterul ies la iveală lucruri fascinante, despre care se spune că a la bază un sâmbure de adevăr. Asta se poate spune şi despre poporul misterios c