De cand a venit la Cotroceni, Traian Basescu a avut o grija constanta de ceilalti politicieni, dregatori, alesi sau numiti. Insa sensul cuvantului "grija" nu este cel din propozitia "Victoras, sa ai grija de copii!", ci acela din expresia "a nu mai putea de grija cuiva".
Caci de atata "grija" de altii, a uitat de faptul ca presedintele trebuie sa fie intaiul dregator al tarii, un exemplu de competenta, performanta si corectitudine. De demonstrat.
Intr-un discurs recent, presedintele declara ca vrea guvern competent, performant si corect: "Banii europeni ne stau la dispozitie. Ne trebuie doar competenta si corectitudine ca sa-i utilizam". De acord. Nu e cetatean constient care sa nu-si doreasca asta, dar atunci cand nu mai poti de grija cuiva, incepi cu tine insuti.
Ce e de adunat si ce e de scazut?
Fiindca dupa 9 ani de mandat Traian Basescu nu prea are cu ce se lauda, nu prea are pentru ce sa ramana in istorie, de aceea, acum, pe ultima suta de metri incearca inca o lovitura de imagine.
Astfel, in mare, guvernarea Tariceanu a fost una de succes, dar contributia presedintelui a fost un lung sir de contre, de la cererea de demisie la nicio luna de la investire, la biletele roz si acuzatii repede urmate de dosare penale si informatii compromitatoare, de la asocierea cu Voiculescu la guvernare, la atacurile ministrilor pedelisti, care ziua participau la sedinte de guvern conduse de propriul prim ministru, iar seara il boscorodeau pe ecrane.
Nu-mi aduc aminte sa fi sprijinit din toata inima presedintele vreo initiativa a lui Tariceanu. Contrele au culminat cu ruperea PNL de catre gruparea fostilor presedinti, Stoica-Stolojan, in 2006, cu atacuri pana in ultima zi la Palatul Victoria: vezi impotrivirea prim ministrului fata de initiativa populista de a mari salariile dascalilor cu 50% fara de care PDL
