Un nou proiect de lege, prin care sistemul cooperatist capătă drept de folosință gratuită asupra terenurilor oferite de stat, aduce în atenție unul dintre cei mai mari și mai discreți giganți imobiliari din România

Ținând cont de informațiile extrem de subțiri transmise, în general, din partea sectorului cooperatist, să începem cu câteva lămuriri: majoritatea cooperativelor sunt afiliate astăzi la una din cele două mari uniuni de profil: Centrocoop (Uniunea Naţională a Cooperaţiei de Consum) şi UCECOM (Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti). Centrocoop are organizaţii la nivelul fiecărui judeţ, la care sunt afiliate mai mult de 1.000 de cooperative de consum. De cealaltă parte, din UECOM fac parte 486 de cooperative meşteşugăreşti (SCM-uri), din cele peste 900 înregistrate oficial la nivelul ţării.

Practic, fiecare din aceste cooperative a moştenit de la regimul comunist cel puţin o clădire şi terenul adiacent, în unele cazuri fiind vorba de reţele întregi de spaţii comerciale sau ateliere, uneori situate în zone foarte bine cotate. Asta a făcut ca patrimoniul imobiliar al cooperaţiei să devină, începând cu 1990, o ţintă extrem de tentantă pentru afaceriştii din interiorul sau din exteriorul sistemului. Potrivit unui raport realizat în 2005 de o comisie de cenzori din interiorul cooperaţiei, la căderea comunismului suprafaţa comercială utilă deţinută de societăţile cooperative era de aproape 3,9 milioane de metri pătraţi. În 2001, ea ajunsese la 2,7 milioane de metri pătraţi, pentru ca doar câţiva ani mai târziu, în 2004, să scadă până la circa 1,85 milioane de metri pătraţi. În unele cazuri, reducerea patrimoniului se explică prin retrocedări, dar de cele mai multe ori, a fost vorba de vânzări. Ținând cont de boom-ul imobiliar apărut ulterior raportului amintit, vânzările au continuat, fără doar și poate, şi după această dată.