Mai întâi câte ceva despre limba electronică, dispozitiv conţinând un număr variabil (adesea şapte) de captori electronici bazaţi pe tehnologia Chem FET (chemically modified field-effect transistors). Eşantioanele lichide sunt analizate direct, fără o preparare prealabilă, pe când eşantioanele solide trebuie dizolvate înainte de analiză. Electrodul de referinţă şi captorii sunt imersaţi în vasul conţinând eşantionul. Fiecare captor conţine o membrană organică specifică, ce reacţionează diferit cu compuşii chimici ionici şi neutri prezenţi în proba lichidă. Orice interacţiune de la interfaţa membranei este detectată de captor şi convertită în semnal electronic ce poate fi numerizat. Aceste date sunt prelucrate cu un soft ce furnizează modele de rezultate adaptate fiecărei aplicaţii. Limba electronică, disponibilă în numeroase modele, are o gamă extrem de largă de utilizări, printre care: • analiza „îmbătrânirii“ aromelor în băuturi (suc de fructe, băuturi alcoolizate sau nealcoolizate, o mulţime de sortimente de lapte aromatizat) • cantificarea (şi nu cuantificarea, cum cam toată lumea spune; acest termen trebuie utilizat numai în relaţie cu celebra cuantă) gustului amar sau a gradului de modificare prin adăugarea de mirodenii ori de compuşi dizolvaţi (de exemplu, măsurarea variaţiilor gustului amar al ceaiului) • măsurarea gradului de mascare a gustului în diferite forme farmaceutice (comprimate, siropuri, gelule) • analiza stabilităţii gustului medicamentelor • în competiţia dintre firme, urmărirea şi compararea produselor concurente. Se afirmă că, asemenea receptorilor umani, fiecare captor al limbii artificiale reacţionează cu o anumită specie de compuşi proprie. Informaţia furnizată de toţi captorii este complementară şi combinarea tuturor captorilor generează o amprentă gustativă unică. Se susţine că pragurile de detecţie ale captorilor sunt simil