Deşi pentru noi poate să nu fie chiar atât de evident, viitoarele generaţii vor considera probabil că epoca noastră a fost una cu adevărat istorică. Este pentru prima dată când omenirea a reuşit să înţeleagă funcţionarea celulelor, ţesuturilor şi organelor, precisele mecanisme moleculare ale evoluţiei şi unde şi cum a apărut şi s-a răspândit în întreaga lume specia noastră. Tehnologia care ne permite să desluşim procesele şi mecanismele celulare şi subcelulare, să identificăm cauzele bolilor şi să dezvoltăm tratamente mai specifice şi mai eficiente, precum şi să stabilim cine este înrudit cu noi, din punct de vedere biologic, şi în ce măsură, combină cunoştinţe din biologie, informatică, tehnologia informaţiei şi ştiinţele materialelor. Cu certitudine, o asemenea revoluţie a cunoaşterii trebuie să aibă şi un puternic impact asupra societăţii, necesitând răs­pun­suri la întrebări care, până recent, erau consi­derate SF. Astăzi, este posibil, din punct de vedere tehnic, să secvenţiezi cei 2,4 metri de ADN – prezent în nucleul fiecărei celule din corpul nostru – în doar câteva zile. Şi, pe măsură ce viteza secvenţierii corecte continuă să crească, preţul acesteia a scăzut în ritm alert şi va ajunge în curând la doar câteva sute de dolari. Odată ce funcţia fiecărui segment de ADN este cunoscută, nimic nu va mai sta în calea secvenţierii de rutină. Variaţiile din alcătuirea a aproximativ 500.000 de elemente constitutive ale ADN – variante structurale ce interesează un singur nucleotid („single nucleotid polymorphism“) –, răspândite pe întreaga lungime ADN şi demonstrate a fi corelate cu anumite caracteristici fizice şi comportamentale sau cu predispoziţia la anumite boli, sunt deja analizate în mod curent. Principalele erori din alcătuirea ADN, responsabile pentru aproximativ 3.000 din cele 7.000 de boli genetice cunoscute, pot fi vizualizate, iar în pr