- Sunt estimări că în ţara noastră există aproximativ două milioane de persoane purtătoare de virusuri hepatitice -

Această suferinţă este urmarea unei depozi­tări de material din proteine printre celu­lele ficatului, peste limitele fiziologice, deteriorând progresiv laborioasa sa activitate. Mai trebuie spus că aceas­tă modificare patologică structurală are impor­tanţă prin faptul că este prezentă în cele mai multe boli cro­nice he­patice. În acest organ devenit fi­bro­zat se blochează schimbul de substanţe chimice dintre hepa­to­cite (celule specifice ale fica­tului) şi sân­gele circulant, cres­când mult presiu­nea în sistemul venei porte, situaţie plină de riscuri la aceşti bolnavi. Sunt estimări că în ţara noastră există apro­ximativ două milioane de per­soane purtătoare de virusuri hepatiti­ce, potenţialii viitori bolnavi de boli acute şi cronice cu fibroză, inflamaţie şi steatoză (ficat gras). În orga­nis­mul fiecărui suferind cronic hepa­titic exis­tă fenomenul natural de cicatri­zare, în fapt, inflamaţia şi fibroza, un fel de vindecare cu de­fect. Dacă pro­gresia maladiei nu a fost oprită, ur­mează evoluţia spre ciroză şi cancer, cu speranţa unui trans­plant.

Fibroza hepatică şi sistemul venei porte

Pentru a înţelege manifestările şi opţiunile de trata­ment, amintim că acest sistem venos asigură drenarea sângelui din aproape tot tubul digestiv (esofag, stomac, intestine până aproape de canalul anal), splină, pan­creas şi vezică biliară. Vena portă, lungă de circa 8 cm, nu are valve, iar diametrul său nu trebuie să depăşeas­că 10-12 mm, dacă sângele care trebuie să intre în ficat nu întâmpină dificultăţi. După cum vom arăta, obstruc­ţia acestui sistem venos, în afara sau în interiorul fica­tului, produce multe semne clinice, prin ridicarea pre­siunii intravenoase şi dilatarea până la ruperea aces­tor vase, cu sângerări în orga