Trebuie să existe o logică a conexiunilor dintre structura, organizarea şi funcţionarea corectă a unei instituţii sau a unui sistem. Una dintre caracteristicile acestei legături este transparenţa acţiunii şi comunicării. Transparenţa construieşte încredere Trebuie să existe o logică a conexiunilor dintre structura, organizarea şi funcţionarea corectă a unei instituţii sau a unui sistem. Una dintre caracteristicile acestei legături este transparenţa acţiunii şi comunicării. Realitatea din societatea românească e adeseori mai puţin rea decât pare însă oftăm degeaba a neputinţă câtă vreme încă mai încurajăm cosmetizarea, obscuritatea sau ignorarea unora dintre locurile urâte ce există în viaţa noastră naţională. Putem îmbunătăţi înţelegerea (nu doar imaginea) realităţilor printr-un efort sincer de transparenţă. M-am aflat de curând la Stockholm unde am fost invitat la perstigiosul Institut Raoul Wallenberg pentru drepturile omului şi lege umanitară să văd modul în care se evaluează statul de drept şi rezultatele pentru România. Oricine doreşte să acceseze ghidul privitor la statul de drept o poate face pe site-ul organizaţiei. În roza scorurilor pentru diferiţi indici de evaluare, România stă rău la corupţia în legislativ, ceva mai bine la cea din executiv şi sensibil mai bine la aceea din sistemul de justiţie, poliţie şi armată. Spre surpriza mea România stă relativ bine în ce priveşte controlul puterii guvernului exercitat de către societatea civilă cât şi dreptul la viaţă şi siguranţa persoanei. Deasemenea scoruri satisfăcătoare se înregistrează în eficienţa sistemului de investigaţie a infracţiunilor sau în ce priveşte libertatea justiţiei. Scorul maxim al României, adică 1.00 pe scara de la 0.0 la 1.00, se înregistrează în limitarea eficientă a conflictelor civile (se pare că mineriadele ne-au învăţat ceva). Însă aproape toţi indicatorii privind o guvernare desc