În decembrie, pe când era încă verde, împodobit şi plin cu beculeţe, copiii nu se mai săturau privindu-l, iar lumea se înghesuia să facă poze cu el. Acum, când arată ca vai de el, nu mai trage pe nimeni. Dimpotrivă...
Dacă sunteţi vulcănean
şi, citind introducerea, aţi dat geană şi pe poza alăturată, este imposibil să nu vă fi dat seama că este vorba despre bradul din mijlocul Parcului Avram Iancu din Vulcan. De fapt, despre ceea ce a mai rămas din bradul plantat cu puţin înainte de Crăciun, spre a face deliciul puştilor care vin în Oraşul Copiilor.
Fiind unul tăiat
şi montat în suport, este de la sine înţeles că bradul acesta nu avea şansa de a rămâne veşnic verde, vorba cântecului. Uitându-te la el acum, lipsit de ţepii care-i acopereau crengile şi vârful falnic, bradul pare că se ruşinează cum arată înconjurat de copacii verzi dimprejur. Cum, până acum, nimănui nu i s-a făcut milă, ca să-l ia de acolo, şi nici măcar stiliştii cu drujbe care au mutilat zeci de sălcii şi pomi din oraş nu au cutezat să se apropie de el, poate că-i va veni în ajutor cineva din administraţia publică locală.
Apropo.
Cineva era de părere că, în loc să se taie, an de an, câte unul pentru orăşelul celor mici, nu s-ar putea, oare, aduce, din timp, unul cu rădăcini cu tot şi replantat în parc? Nu mă pricep la operaţiuni de acest gen şi nu ştiu care sunt şansele ca acesta să se prindă, cum se spune, dar s-ar putea încerca, nu?
În decembrie, pe când era încă verde, împodobit şi plin cu beculeţe, copiii nu se mai săturau privindu-l, iar lumea se înghesuia să facă poze cu el. Acum, când arată ca vai de el, nu mai trage pe nimeni. Dimpotrivă...
Dacă sunteţi vulcănean
şi, citind introducerea, aţi dat geană şi pe poza alăturată, este imposibil să nu vă fi dat seama că este vorba despre bradul din mijlocul Parcului A