În 1948, la Braşov lua fiinţă prima facultate, cea de Silvicultură, odată cu care lua naştere şi universitatea care va purta mai târziu numele de „Transilvania”. Până la căderea comunismului, facultatea de la Braşov avea să rămână singura de profil din ţară iar acum continuă să fie cea mai apreciată din România şi nu numai. Cunoscută pentru secţiile de silvicultură şi exploatarea lemnului, în ultimii ani, şcoala braşoveană devine tot mai celebră şi pentru secţia de cinegetică, chiar dacă în Europa există ţări în care vânătorii reprezintă 5% din populaţie, în timp ce România este ultima din Europa, cu 0,27% din populaţie având această ocupaţie.

Meseriile deprinse la această facultate au cunoscut o scădere drastică a cererii pe piaţa muncii imediat după 1989. În ultimii ani, însă, diversificarea activităţilor firmelor private, dar şi a activităţilor instituţiilor de stat, a făcut ca absolvenţii de Silvicultură să fie tot mai ceruţi de piaţa muncii. „În sectorul privat există cerere la amenajarea pădurilor, la firmele care fac reîmpăduriri, reconstrucţii ecologice, la firmele care lucrează în domeniul cadastrului, dar şi la firme din domenii care au apărut în România după 1990, cum sunt protecţia mediului, conservarea naturii sau biodiversităţii. La acestea se adaugă firmele clasice, cum sunt ocoalele silvice şi firmele de exploatări forestiere”, a explicat Ioan Abrudan, rectorul Universităţii „Transilvania”. Unul din simbolurile universităţii braşovene, Facultatea de Silvicultură, a dat de-a lungul timpului specialişti de renume, care au dus faima oraşului şi instituţie de învăţământ în întreaga lume. În 1948, la Braşov lua fiinţă prima facultate, cea de Silvicultură, odată cu care lua naştere şi universitatea care va purta mai târziu numele de „Transilvania”. Până la căderea comunismului, facultatea de la Braşov avea să rămână singura de profil din ţară iar acu