Peste 40% din populaţia ţării, aflată mai ales în mediul rural, continuă să nu beneficieze de serviciul de colectare a gunoiului din gospodărie, iar investiţiile făcute de administraţia locală în acest domeniu au fost foarte modeste, relevă un raport al Institutului de Politici Publice (IPP).
Potrivit aceleiaşi surse, un judeţ are, în medie, un buget de 30 de milioane de euro alocat managementului deşeurilor. Până în prezent s-au contractat 950 de milioane de euro pentru 37 de judeţe – câştigătoarede proiecte europene în derulare.
Cercetarea IPP mai arată că serviciul de termoficare gestionat de primăriile municipale este falimentar şi că tot mai mulţi români aleg să se debranşeze de la reţeaua publică. Aceasta în condiţiile în care autorităţile locale preferă să beneficieze mai departe de fondurile guvernamentale (din Fondul de rezervă) în valoare totală de peste 100 milioane de euro.
Jale şi la capitolul termoficare
Doar 30% din populaţia din mediul urban mai este branşată la reţeaua de termoficare centralizată, mai arată cercetarea realizată cu sprijinul The Black Sea Trust (BST) - România în cadrul unei evaluări comparative asupra parametrilor de cost şi calitate în furnizarea serviciilor publice locale din România, Republica Moldova şi Ucraina.
În privinţa alimentării cu apă/canalizare, procentul populaţiei cu acces la serviciu este în continuare foarte mic în raport cu cel al altor state membre UE.
Astfel, datele arată că 55% din români au acces la sistemul de alimentare cu apă şi 45% la canalizare, deşi au fost contractate până în prezent circa 2,8 miliarde euro pentru proiectele de alimentare cu apă/canalizare. Majoritatea judeţelor au finalizate/în implementare asemenea proiecte, cu excepţia judeţelor Ialomiţa, Sălaj şi Vaslui.
Un proiect structural pentru un judeţ este în medie de 90 milioane
