O serie de vestigii din perioada romană au fost descoperite, la Cluj-Napoca, în timpul unor săpături arheologice făcute în zona unei foste mănăstiri dominicane, peste ele fiind suprapuse construcţii medievale, descoperirile respective aducând date importante privind urbanismul oraşului roman Napoca.

Arheologul Adrian Andrei Rusu, istoric expert pentru perioada medievală şi premodernă la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că, după aproape două luni, s-a încheiat prima etapă de cercetare arheologică de la Biserica Franciscană.

Fosta mănăstire dominicană, în prezent Biserica Franciscană, a fost construită probabil la începutul secolului al XIV-lea şi este unul dintre cele mai vechi monumente istorice din centrul oraşului care se păstrează.

Conform sursei citate, pentru o viitoare restaurare a ansamblului, proprietarii - Ordinul Franciscanilor - au contactat mai mulţi specialişti: arhitecţi, tehnicieni, geologi, istorici de artă şi arheologi, care să alcătuiască un dosar prealabil în vederea accesării de fonduri europene.

În prima etapă a lucrărilor, care au vizat circa 150 de metri pătraţi din suprafaţa ansamblului edilitar, au fost făcute zece sondaje arheologice.

Conform sursei citate, cele mai importante sunt descoperirile din epoca romană şi există o continuitate, zona fiind locuită şi în perioada medievală, când s-a construit peste clădirile romane.

"Micile fragmente vor reconstrui o imagine complexă, avem pivniţe care ne povestesc despre oraşul gotic, care nu se vede, dar poate fi redat publicului, ca o hartă a pivniţelor gotice. Noi ar trebui să fim atenţi la arheologie, care este un spectacol. În alte părţi arheologia se plăteşte, am putea să valorificăm arheologia şi pentru turism. Criptele fac parte din zestrea unei mănăstiri, nu sunt unice, unicate, în orice bis