Întotdeauna am avut dubii privind afacerile lui Gigi Becali şi întotdeauna am avut mari dubii privind cultura sa şi bunul simţ, care în cazul lui sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire. Semnele uriaşe de întrebare pe care le am vizavi de acest personaj flamboaiant, o creaţie a dubioasei tranziţii româneşti, nu mă pot opri să mă gândesc la cazul mult mediatizat al schimbului de terenuri în care Gigi Becali a primit o pedeapsă de 3 ani cu executare.

La prima vedere nu sunăr rău! Un parlamentar român, extremist, populist, miliardar dubios, patronul Stelei, un personaj arogant şi de multe ori agresiv cu ziariştii, un fel de haiduc al vremurilor noastre, a ajuns la închisoare. Eu mai ştiu vreo 50 de oameni din fotbal şi vreo 500 de oameni politici, de afaceri care ar merita să meargă la închisoare. Cu o condiţie însă, o uriaşă condiţie! Cei care fac justiţie să aducă DOVEZI CERTE că oamenii ăia răi au făcut manevre financiare, au furat din proprietatea statului, îmbogăţindu-se.

În cazul lui Becali nu prea sunt dovezi… că ar fi dat mită, că ar fi participat la un act de corupţie. Poate, mai degrabă Victor Babiuc (fostul ministru al Apărării) şi Dumitru Cioflină (şeful Statului Major), cei care au facilitat schimbul de terenuri în defavoarea Armatei şi în favoarea lui Becali, cei doi ar meritat o pedeapsă mare pentru că au înstrăinat nişte bunuri ale statului, creînd un prejudiciu în Ministerul Armatei.

Gura păcătosului adevăr grăieşte… un proverb românesc care s-ar putea să fie foarte adevărat în acest caz. Resemnat, afectat, Gigi Becali a făcut câteva declaraţii interesante în faţa camerelor TV care l-au aşteptat pentru un ultim interviu înainte de-a intra la închisoare. Becali a spus că s-a săturat să fie deţinutul de serviciu al regimului procurorilor băsişti, o monedă de schimb pentru raportul MCV şi aderarea la Spaţiul Schengen. Dacă ne aducem