În cadrul Festivalului de Umor „Cât e Buzăul de mare”, despre care am scris în numărul trecut, s-au decernat şi premiile Concursului Naţional de Epigramă „Mircea Trifu” – Bucureşti. Ajuns la ediţia a VIII-a, concursul s-a desfăşurat la începutul acestui an şi a reunit 63 de epigramişti, care au trimis câte trei epigrame la tema „Prietenul anevoie se cunoaşte” şi două pe temă liberă. Juriul a fost format din prof. univ. dr. Ştefan Cazimir, preşedintele Uniunii Epigramiştilor din România, George Corbu, prof. George Zarafu, prof. Nicuşor Constantinescu şi (nu în ultimul rând) prof. univ. dr. Elis Râpeanu – organizatoarea concursului. Epigramele participante au fost selectate cu grijă şi cuprinse în volumul „Prietenul anevoie se cunoaşte”, volum alcătuit de dr. Elis Râpeanu. Pe lângă acestea, sunt publicate şi observaţii privind materialele trimise la concurs, adevărate lecţii de epigramă, deosebit de utile pentru că îmbină noţiunile teoretice cu exemplele concrete. La fel de utile, pentru iubitorii genului, sunt şi documentele cuprinse în capitolul „Mircea Trifu – Restitutio”.
Un prieten recunoscător
Un amic, de-i faci un bine,
Îţi va mulţumi mereu
Şi-şi va aminti de tine
Când va fi, din nou, la greu.
Am două categorii de prieteni
Am prieteni mulţi, şi mari, şi mici,
Care nu iau lucrurile-n joacă:
Unii se prefac a-mi fi amici,
Alţii nici nu ştiu să se prefacă.
Prieten la bine şi la rău
Împart cu el un colţ de pâine
Şi n-am să-i reproşez nimic,
Prefer să am amic un câine,
Decât un câine de amic!
(Petronela-Vali Slavu, Aninoasa – Marele Premiu „Mircea Trifu”)
Prietenul
Mi-a dat speranţă şi căldură,
O stimă cum o alta nu-i,
Prietenia cea mai pură...
Pe lângă toţi duşmanii lui.
Prietenul devotat
Mi-
