USL nu s-a destrămat şi nici Sorin Roşca Stănescu nu a plecat din PNL. După ce a cerut ultimativ demisia senatorului liberal, Victor Ponta a pus batista pe ţambal, îngropând scandalul sub un munte de generalităţi despre protocolul alianţei. De ce acest pas înapoi? Există două explicaţii posibile.

Prima ipoteză ar fi că premierul a bluffat, neinspirat, în relaţia sa cu partenerii de guvernare. Adică nu a luat nicio clipă în calcul, la modul serios, ruperea USL. A încercat doar să reajusteze raporturile de forţe din interiorul Alianţei. Şi să se poziţionize ca “prim între egali” faţă de  Crin Antonescu. Arâtându-le liberalilor pisica ieşirii de la putere. Dacă acesta a fost calculul lui Ponta, a împins jocul prea departe. În final, el este cel care pare ezitant şi slab. Un lider autentic nu împuşcă muşte cu tunul. Nu face farse cu stabilitatea politică a ţării.

Dar poate că premierul nu a mers la cacialma. Poate că destrămarea USL a fost, într-adevăr, în cărţi. Evident, nu fiindcă Sorin Roşca Stănescu a lăsat guvernarea cu “onoarea nereperată”. Declaraţii şi decizii mult mai controversate au fost, senin, trecute cu vederea. Aşadar, ofensele aduse de senatorul liberal nu puteau fi decât un pretext. Un pretext prost ales, fiindcă nu convingea pe nimeni. Poate că, înţelegând acest lucru, Ponta a dat înapoi. În ceasul al doisprezecelea. Situaţia râmâne, însă, explozivă în interiorul Alianţei. Iar liberalii au toate motivele să fie suspicioşi.

Oficial, premierul vorbeşte acum doar despre “principii” şi despre necesitatea “solidarităţii” în interiorul USL. Cu alte cuvinte, miza scandalului ar fi fost, de fapt, impunerea aceleiaşi  “discipline de partid” tuturor partenerilor de guvernare. Ceea ce nu e nici democratic, nici înţelept. Nici fezabil. PNL nu a avut niciodată vocaţie monolitică. Dacă ar ceda şantajului lui Ponta, şi-ar pierde identi