- Cultural - nr. 99 / 23 Mai, 2013 "Bratara mea de drum si de popas, Slavite fie negrele-ti carate! In tara-n care gandul n-are glas, Mai liber sunt cu manile legate”. (Ion Omescu, Inscriptie pe o catusa. Din vol. Poezia in catuse, Antologie, Editura Omniscop, Craiova, 1995) Cum era si firesc, dupa disparitia regimului comunist, in decembrie 1989, s-a publicat multa memorialistica despre experientele traite in inchisorile si lagarele de munca de la sfirsitul anilor ’40 si pana dupa 1965. Au fost amintiri ale victimelor, ale fostilor detinuti politici, supravietuitori ai infernului concentrationar, iar aceasta vasta memorialistica s-a constituit intr-un amplu rechizitoriu la adresa represiunii unui regim monstruos. Realitatea cruda din inchisorile si lagarele romanesti a putut fi aflata datorita curajului marturisirii celor ce au indurat si au supravietuit temnitelor comuniste, dar si dorintei acestora de a impartasi urmasilor lor ce a insemnat sa fii incatusat si intemnitat in acele vremuri. Editura Fundatiei Academia Civica, condusa de Ana Blandiana si Romulus Rusan, a publicat in anul 2012, la Bucuresti, dialogurile dintre Traian Calin Uba si Nistor Man, dialoguri reunite in volumul intitulat sugestiv: "Sfintii pe care i-am intalnit”. Cartea este absolut uimitoare si descrie avatarurile profesorului Nistor Man, incepand cu arestarea sa din anul 1948 si pana la eliberarea din anul 1964. O experienta de viata impresionanta si socanta, cu atat mai mult cu cat a fost una reala. Nu e o inventie a fanteziei cuiva, ci o bucata din viata unui om cu care ne intalnim pe strada. Sunt descrise cu lux de amanunte suferintele sale si ale camarazilor sai, in puscariile si lagarele comuniste. Ascultandu-l pe autor, ti de face groaza, te infiori la ce cruzimi a fost supus si de cate ori citesc despre puscariile comuniste ma apuca pur si simplu frica si ma iau fiorii. Multa