Conceput în anii 1972-1974, dar nefinalizat, reluat în 1999 şi realizat parţial în 2004, sistemul românesc antigrindină şi-a demonstrat eficienţa în ultimii ani, prin cele două centre puse deja în funcţiune, în judeţele Prahova şi Iaşi. Însă, anul acesta, deşi sezonul ploilor torenţiale a început, sistemul încă nu este operaţional, instituţiile abilitate aruncând vina de la una la alta
Zilele trecute, când meteorologii au anunţat ploi torenţiale în sudul ţării, am pornit într-un un raid prin zonele viticole din judeţul Prahova, unde sunt amplasate punctele de lansare a rachetelor antigrindină. Pe Dumitru Vârgă, administratorul fermei Budureasca, din Gura Vadului, care are în exploatare 270 ha de vie, l-am găsit la crama fermei, aflată în construcţie, supraveghind ultimele lucrări de finisaj exterior. Tocmai începuse o aversă de ploaie. „Dacă, Doamne fereşte!, dă cu grindină, ne-a nenorocit. Viţa nefiind încă complet înfrunzită, pagubele ar fi imense, pentru că ar fi afectată nu doar producţia de anul acesta, ci şi cea de anul viitor“ - spune cu îngrijorare Dumitru Vârgă.
El recunoaşte că sistemul antigrindină a funcţionat bine, inclusiv anul trecut, ferindu-i pe viticultori de ravagiile grindinei, dar nu înţelege de ce anul acesta sistemul nu este operaţional, nici aici, nici la Tohani, nici în celelalte zone viticole din judeţ. „Avertizările meteo se dau din timp. Or, dacă ştiu că riscurile încep, să zicem, la data de 1 mai, atunci, cu 10-11 zile înainte, încep să pregătesc instalaţiile, să aduc tot ce trebuie, să mă dotez pentru a fi capabil, 24 de ore din 24, să intervin. Nu înţeleg ce s-a întâmplat anul acesta că, iată, încep ploile torenţiale, cu posibile căderi de grindină, iar platformele de lansare sunt goale. A mai fost o astfel de sincopă în 2007, din lipsă de fonduri. Am spus atunci, spun şi acum, că ar trebui gândită o formulă
