Sfânt a cărui viață, teologie și apostolat au marcat istoria Bisericii cre știne de la începuturi până azi, Pavel s-a născut în primul deceniu d.H. din părinți evrei. Evanghelistul Luca este singurul care i-a păstrat, în scrieri, numele evreiesc, Saul care nu e altul decât cel al primului rege al Israelului. A șa se face că sfântul apare cu două nume: unul evreiesc și altul greco-roman - Paulos care derivă din primul. Pavel a primit, la început, o educație bazată pe regulile comunității lui religioase și, la 28 de ani, se număra printre fanaticii persecutori de cre știni. Schimbarea credinței lui s-a produs pe drumul spre Damasc, atunci când vocea Domnului i-a spus, într-o zi: "Pavele, Pavele, de ce mă prigone ști?". Conversia religioasă a fost urmată de descoperirea vocației lui de apostol. Botezat, la Damasc, Pavel începe un lung șir de călătorii misionare. Arabia, Palestina, Antiohia, Cipru...2400 de kilometri înainte de a ajunge și în Europa continentală. 

După ce se întâlne ște cu apostolul Luca, Paul pleacă din Atiohia (azi, în Turcia) spre Neapolis (actualul port grec, Kavala) și ajunge la Filipi, unde o cre știnează pe Lidia, primul european botezat. Despre acest moment am scris în precedentul articol; de aceea, a ș vrea să mă opresc, acum, asupra unui alt moment intersant din calatoria lui Pavel la Filipi.

Se știe ca Pavel a plecat către Macedonia în urma unei viziuni care-l trimitea în acel loc. Din Troia (Asia Minoră) el călătore ște spre Filipi făcând un popas în insula Samothraki din Marea Egee. De bună seamă că sfântul a văzut, în sanctuarul marilor zei de pe insulă, statuia înaripată, din marmură, a zeiței Nike (a victoriei, în mitologia greacă), cea scufundată, ulterior, într-un cutremur și descoperită, în 1863, de viceconsulul Frantei, pentru a deveni una din piesele de rezistență ale Muzeului parizian Louvre. Să fi prevestit acestă statuie