S-a vorbit în principal despre libertate. Mai exact, "ce facem cu justiţia, ca să nu ne pierdem libertatea?".

Mult trâmbiţata dezbatere publică privind revizuirea Constituţiei s-a încheiat aşa cum a început: într-un anonimat total. Să ne consolăm cu ideea. Consultarea ar fi fost oricum sterilă, din moment ce în ultima zi liderii USL s-au strâns la o masă şi au dictat după capul lor viitoarele amendamente. Măcar de-ar fi făcut-o în mod transparent, dar discuţiile s-au scurs în presă pe surse. Urmează dezbaterile în Comisia parlamentară de unde informaţiile vor parveni tot pe surse.

Din ce s-a scurs în presă putem trage o concluzie clară. Luni seara, nu s-au discutat principii constituţionale, ci neliniştile existenţiale ale celor prezenţi. S-a vorbit în principal despre libertate. Mai exact, "ce facem cu justiţia, ca să nu ne pierdem libertatea?". Plecând de la coşmarul suspendării din vara trecută, când Curtea Constituţională a compromis "libertatea" unei lovituri de stat, liderii USL au căzut de acord rapid asupra primului punct. Restrângerea atribuţiilor CCR la analizarea constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului doar în situaţiile în care sunt afectate principii sau valori constituţionale. Acum, între noi fie vorba, fraza asta, ajunsă ca atare în presă, nu are nici un sens, dacă citiţi articolul 146 din Constituţie, cu literele-i stufoase de la "a" la "l". Nu e deloc clar dacă o astfel de formulare va fi introdusă mot a mot în legea fundamentală sau dacă unele aliniate vor fi modificate în acest sens. Cert e că după eşecul din vara trecută, USL va căuta să amputeze cât mai mult din prerogativele Curţii pentru a privilegia "libertatea" parlamentarilor.

Şi tot la libertatea lor se rezumă şi discuţiile privind îngrădirea dreptului procurorului de a emite autorizaţie privind interceptările telefonice. Din nou, relatarea apărută în presă cumv