Un studiu recent arată că în clasamentul bunului simţ în ţările europene, România se situează pe locul 18 din 27. Locul nu reflectă nimic altceva decât atitudinea românilor vizavi de comportamentul celorlalţi români.

Românii consideră că au bun simţ, dar în doze modeste. Situaţia actuală este confirmată de locul pe care românii singuri s-au poziţionat în topul bunului simţ la nivel european, realizat de Pate Bucegi.

Ospitalitatea românească a reprezentat mereu un brand de ţară, formând imaginea idilică a românilor dornici de găzduire. În realitatea văzută prin ochii românilor, lucrurile stau cu totul altfel. Cel mai importante caracteristici pentru români sunt generozitatea, bunul simţ, respectul şi politeţea. Dar doar 20% din respondenţii studiului au oferit note bune la aceste capitole. La capitolul responsabilitate şi încredere, românii stau şi mai prost. Aceste calităţi se află pe ultimul loc, pentru că doar 14% din conaţionali consideră că suntem demni de încredere, cinstiţi şi atenţi în a ne onora promisiunile.

Ce înseamnă bun simţ?

Pentru majoritatea dintre noi, bunul simţ se traduce prin gesturi esenţiale precum folosirea formulelor de mulţumire pentru serviciile oferite de ceilalţi.

Bunul simţ pentru români înseamnă în primul rând folosirea formulelor de mulţumire pentru serviciile oferite de ceilalţi. „Mulţumesc”, „te rog”, alături de salutul „bună ziua” sunt cele mai des folosite replici, alese de 80% din respondenţi. „Îmi cer scuze” este o formulă folosită cu zgârcenie, doar de către cei înzestraţi cu bun simţ.

Majoritatea covârşitoare dintre români, respectiv 96%, consideră că bunul simţ se învaţă în familie şi că părinţii sunt cei care trebuie să facă educaţie în acest sens. Apoi intervine rolul şcolii care trebuie să perpetueze stilul de viaţă deprins acasă, după cum cred 66% din români. Un rol important îl are ş