În anii stalinismului triumfător şi pe meleagurile româneşti, nicio carte tipărită n-a beneficiat de un cult atât de grozav ca Istoria Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice, popularizat sub sintagma Curs scurt. Deşi coperta îl mărturisea drept produs al trudei unei Comisiuni a C.C. al P.C.(b) al URSS, Cursul scurttrecea – şi pe drept cuvânt – ca dacă nu scris, atunci măcar stilizat de Stalin. Şi fiind vorba de o carte asupra căreia se aplecase înalta Mână a Strălucitului Padişah al Comunismului Mondial, Părintele Popoarelor, membrii PMR, activiştii îndeosebi, citeau această carte cu transfigurarea întregii personalităţi încercate de creştinii din Bizanţ când îngenuncheau la Icoana Fecioarei Maria pictată – se spunea – de mâna Evanghelistului Luca. „Armă, flamură şi zi /Cartea Marelui Partid“ Campania de presă din vara lui 1949, menită a legendariza figura lui Lazăr Cernescu, zis şi Lazăr de la Rusca, exploatează din plin amănuntul că Lazăr Cernescu avea drept carte de căpătâi Cursul scurt. Reportajul „Lazăr Cernescu, ţăran sărac”, tipărit de Petru Dumitriu, în „Scânteia”din 25 iunie 1949, insistă pe acest amănunt: „Lazăr citea mult. Cum avea un ceas de odihnă, lua o carte pe care o cumpărase, el cel dintâi în comună: Istoria Partidului Comunist (bolşevic) al U.R.S.S. Scrisese pe ea cu litere silitoare, cu cerneală violetă: Proprietatea tov. Cernescu Lazăr, Rusca 1948. Păstra cartea cu grijă, dar o răsfoia mereu. Stătea pe laviţă cu braţul sub cap şi citea la flacăra de gaz a lămpii. Citea şi se gândea. încerca să întrevadă drumurile viitorului. Lângă el, Mărioara mică şedea pe un scăunel şi învăţa, bătrâna Iconia torcea şi Călina ieşea din când în când în ploaie şi întuneric să vadă cum stau oile în staul... Erau liniştiţi, aveau încredere în ei, încredere în viitor...“. Coperta exemplarului aflat în posesia lui Lazăr Cernescu e reprodusă în mijlocul