Cand Recep Tayyip Erdogan a venit la putere in 2002, Turcia era laudata de Occident drept un exemplu de democratie seculara, cu populatie majoritar musulmana, de succes. Neobisnuita imbinare intre capitalismul viguros si cultura islamica, botezata "calvinism islamic", ca urmare a reformelor pro-afaceri si pro-piata libera lansate de Erdogan, a scos Turcia din recesiune severa. Inflatia paralizanta a fost adusa sub control, iar economia a crescut in medie cu 7,3% pe an in ultimul deceniu, scrie Daily Telegraph.
Din punct de vedere politic, el a fost laudat pentru introducerea mai multor reforme progresiste. Spre exemplu, a atribuit Curtii Europene a Drepturilor Omului suprematia peste instantele nationale si, in general, a adus Turcia mai aproape de Uniunea Europeana.
Dupa trei victorii in alegeri, a fost - si ramane - cel mai popular politician din istoria recenta a Turciei si a cimentat alianta tarii sale cu Statele Unite, fapt ce a fost evidentiat cand Barack Obama a ales Ankara pentru prima sa vizita oficiala in strainatate in calitate de presedinte, in 2009.
Insa, odata cu protestele ce au izbucnit in intreaga tara, primul ministru turc se confrunta acum cu una dintre cele mai mari provocari din cei 11 ani de cand se afla la putere. Un numar tot mai mare de cetateni - chiar si cei care l-au sustinut in trecut - il acuza acum pe Erdogan de un autoritarism sufocant si o trecere subtila spre conservatorismul religios. Ei spun ca Turcia este seculara doar cu numele si ca Erdogan promoveaza in prezent o evidenta agenda islamica.
Guvernul sau a refuzat sa mai continue masura privind stricta interzicere a religiei in toate domeniile publice si limitarea acesteia la viata privata. In 2008, Parlamentul a votat un amendament la Constitutie ce le permite femeilor sa poarte valul islamic in univeristatile turce.
Descrii
