Un asteroid lung de trei kilometri, denumit 1998 QE2, a trecut pe lângă Pământ vineri, dar nu a reprezentat niciun pericol pentru planeta noastră. Totuşi, NASA lucrează la catalogarea rocilor spaţiale care ar putea reprezenta o ameninţare pentru noi.
Aproape de Pământ înseamnă, în termeni astrofizici, la distanţă de aproape şase milioane de kilometri, adică aproximativ de 14 ori mai departe de cât este luna de noi. Însă, asemenea roci masive trebuie supravegheate îndeaproape, luând în considerare efectele devastatoare pe care le-ar avea o ciocnire cu Terra, notează „The Christian Science Monitor“.
Nevoia de a păzi planeta împotriva asteroizilor mari, dar şi împotriva obiectelor mai mici care ar putea provoca stricăciuni în cazul unei ciocniri, cum a fost cel din Celeabinsk, Rusia, a fost subiectul ultimelor conferinţe de astrofizică.
„Mai sunt multe de făcut. În general, detectarea obiectelor din apropierea Terrei şi prezicerea orbitelor lor viitoare sunt sarcini dificile, mai ales atunci când o orbită se poate schimba fulgerător la întâlnirea cu alte obiecte cereşti“, spune John Holdren, directorul Departamentului de Ştiinţă şi Tehnologie din SUA.
El a mai adăugat că, aproape în fiecare zi, cel puţin un asteroid mare de zece metri trece pe lângă Pământ, mai aproape decât e Luna. Obiectul din Celeabinsk, caracterizat de oamenii de ştiinţă ca fiind un asteroid mic, avea o lungime estimativă de 17 metri.
Importanţa înţelegerii asteroizilor, inclusiv cum să-i alungăm departe de noi, este unul dintre motivele pentru care NASA plănuieşte o misiune „lasou“, adică tractarea unui asteroid şi aducerea lui cât mai aproape pentru a putea fi studiat de astronauţi până în 2025.
„NASA a stabilit că este destul de puţin probabil ca lumea să sufere de pe urma unui impact catastrofic în următoarele s
