De la intrarea în vigoare a Legii parteneriatului public privat – 2010, autorităţile din România nu au reuşit să încheie niciun proiect. Ani la rând, mediul privat a solicitat o reglementare care să fie benefică ambelor părţi, aşa încât să poate fi încheiate proiecte în acest regim, însă autorităţile nu au reuşit acest lucru.
De aproape trei luni de zile, Departamentul pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine, condus de ministrul Dan Şova, a iniţiat un proiect de lege prin care aduce mai multe schimbări la legea care vizează parteneriatul public privat.
'Dacă în urmă cu 10 - 12 ani parteneriatul public privat părea un moft şi era cerut de mediul privat, acum este un pic invers. Este, în opinia noastră, cam ultimul tren pe care îl mai are statul la dispoziţie ca să finanţeze sau să opereze servicii. Să facă şcoli, spitale, autostrăzi, aeroporturi, tot ce ne putem imagina noi'', a subliniat avocatul Daniel Ştefănică, într-o dezbatere privind modificările legislative ce vor fi aduse legislaţiei privind PPP.
În opinia reprezentanţilor firmei de avocatură Grigorescu Ştefănică, modificarea corectă a legislaţiei privind parteneriatele public private ar permite României să atragă investiţii şi să dezvolte proiectele de interes public de care are nevoie, în sistem de management privat, în condiţiile unei concurenţe tot mai mari pentru atragerea de finanţare între ţările europene, asigurând totodată şi o dinamizare a vieţii economice. 'Dacă ne întoarcem în 2001, când a apărut prima ordonanţă despre PPP - la vremea aia, când se vorbea despre PPP se vorbea la presiunea mediului privat, adică era un lobby. Toată lumea făcea lobby pentru a impune în România PPP-ul. În momentul ăsta, este un pic invers. Autorităţile statului sunt nevoite să apeleze la treaba asta. Fie nu mai ai fonduri să finanţezi lucrări publice, fie nu mai ai res
