Autorul lucrării „O cronologie a Caselor de Ajutor Reciproc“ îmbină două elemente esenţiale, anume specialitatea sa din viaţa cotidiană şi pasiunea pentru studiul trecutului. Cartea va fi lansată la Biblioteca Academiei Române.

„Cartea este o pledoarie pentru nevoia cunoaşterii mişcării cooperatiste în domeniile creditului, ale ajutorului reciproc, ale întrajutorării materiale în general“, apreciază universitarul clujean Ioan Aurel Pop.

Autorul lucrării „O cronologie a Caselor de Ajutor Reciproc“, Florin Bota, porneşte de la convingerea că oamenii, în toate timpurile, au căutat să-şi asigure un anumit confort, o siguranţă a zilei de mâine, o garanţie pentru viitor, pentru ceea ce românii numesc „zile negre”.

Asociaţionismul, de la breslele medievale la lumea mileniului trei

Florin Bota aduce argumente pentru faptul că „obţinerea mijloacelor de subzistenţă, de vieţuire normală şi chiar de prosperare se face, adesea, mult mai bine prin organizaţii şi instrumente colective decât în mod strict individual“. Este motivul pentru care „trece prin istoria breslelor, a confreriilor, a vecinătăţilor medievale, pentru a ajunge la instituţiile moderne de credit, de întrajutorare şi de cooperare“, mai consideră Ioan Aurel Pop. Se opreşte mai în detaliu asupra unor unor organisme naţionale şi internaţionale actuale (precum Federaţia Caselor de Ajutor Reciproc din România, Reţeaua Europeană a Uniunilor de Credit şi Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit), pe care le defineşte şi cărora le prezintă evoluţia.

Dincolo de titlu „cronologie a caselor de ajutor reciproc“, cartea este este de fapt o istorie a asociaţiilor profesionale şi a uniunilor de credit din România şi din lume, a activităţii de întrajutorare în general, mai subliniază universitarul clujean.

Directorul Arhivelor Naţionale a României, Ioan Drăgan, apreciază că „autorul r