Am ales să zâmbim ținându-ne de mânăşi să le arătăm şi sufletelor din jurul nostru cât de important este să ai zâmbetul pe buze.

Ne-am decis să împărțim zâmbete,am pornit la drum cu un prim pas, punând prima picătură dintr-un ocean,am ales să facem parte din tabăra celor care cred cu tărie că, dacăvrei, poţi să contribui la schimbarea obiceiurile şi tiparele noastre de comunicare şi atitudine!

În cele şapte etape desfăşurate pâna la finalul perioadei de proiect (2 iunie), am împărţit peste 300 de zâmbete, am primit la fel de multe si noi, pe lângă starea de multumire, clipele de bucurie si satisfacţie, am realizat zeci de fotografii, am cunoscut mulţi oameni.

Ne declarăm, la final de proiect, mai bogaţi sufleteşte, am învăţat lucruri noi şi ne-am însuşit lecţii de viaţă. Am întâlnit oameni de toate vârstele, am aflat ce-i determină să zâmbească şi cât de des fac asta; că zâmbetele sunt sau nu determinate de ceva exterior sau există ca şi stare a sufletului. Am încercat să vorbim mai puţin, să-i lăsăm pe ei să ne împărtăşească trăirile, emoţiile. Unii au fost mai reţinuţi, alţii mai grăbiţi sau preocupaţi, însă cu toţii au acceptat să primească un zâmbet. Nu ştim dacă am reuşit să schimbăm ceva la cei ce au beneficiat de zâmbetele noastre însă, pentru noi a fost o experienţă hotărâtoare pe drumul procesului nesfârşit al evoluţiei noastre ca oamnei. Am cunoscut o persoană, care distrubuia zâmbete dintr-un stoc nelimitat, zâmbetul lui era mereu pe chip, deşi avea un handicap fizic. Am învăţat că, zâmbetul şi starea de bucurie interioară este independentă, nu o induce nimic din ceea ce ne înconjoară; că atitudinea determină perspectiva, că asfel de oameni sunt mereu învingătoriîn lupta cu ei înşişi, că greutăţile, obstacolele vieţii nu-i pun la pământ, că se bucură de fiecare zi care face parte din cel mai mare dar: VIAŢA. Apoi, demn de luat în con