de N. I. DOBRA
06 iunie 2013 22:36
2 vizualizari
A-A+ "Te-ai îmbătat cu ţuică fiartă, în timpul orei de engleză"
În volumul "O noapte şi o dimineaţă", Marius Ianuş (n. 1975, Braşov, pe adevăratul nume Marius-Christian Drăjan) face un fel de inventar al nenorocirilor din literatura română: "(...) Eminescu a murit la nici 40 de ani, după cinci ani de chin şi câteva luni de demenţă aproape completă (...) Urmuz s-a spânzurat la 40 de ani, Marin Preda a murit beat, înecat cu propria vomă, Labiş, la 21, beat, a căzut sub roţile tramvaiului, Nichita Stănescu a murit la 50 de ani, cu ficatul ferfeniţă, din cauza alcoolului. Şi, prin "bunul" său exemplu, l-a făcut şi pe discipolul său, Ioan Stratan, să se sinucidă când a împlinit 50 de ani. Între cei mai tineri, C.V. Bănescu şi George Vasilievici s-au sinucis în jurul vârstei de 30 de ani (...) Să mai pomenesc câţi au trecut pe la nebuni, de la Eminescu şi Ion Barbu, la Ştefan Baştovoi şi la mine (...)" Brrr! * Liviu Rebreanu scria pe vremuri: "Omul politic român este imbecil, barbar şi anticultural. Arta şi cultura românească n-au să aştepte decât duşmănie de la oamenii politici de azi" (Şi de ieri, şi de mâine!) * Revista Cultura publică, sub titlul "Cazul Nicolae Breban", "dosarul" scriitorului de la CNSAS, în care unii spun că a fost, alţii că n-a fost colaborator al Securităţii. Chestia e că încă nimeni n-a găsit o definiţie edificatoare a noţiunii de "colaborator". Eu, de exemplu, de când m-am pensionat, sunt colaborator (plătit!) al Tribunei, dar Breban o fi fost la fel, cu acte în regulă? (Oricum, are 79 de ani şi mare lucru nu mai are de pierdut.) * Poetul Dumitru Tepeneag se lamentează că: "Am fost şters, radiat din literatura română. Numele meu nu putea fi menţionat nicăieri, nici măcar când figuram ca traducător al unor cărţi care continuau să circule. Ca să se poată, totuşi, scrie de onirism