Fie că marile fabrici și-au închis porțile, fie că au investit în protecția mediului împinse de la spate de UE, aerul pe care îl respirăm azi este mai puțin poluat decât în urmă cu 10-20 de ani.

Șoseaua dintre Mediaș și Sibiu șerpuiește printre dealurile tipic ardelenești și prin foste sate săsești, dominate de turlele ascuțite ale bisericilor gotice. Copșa Mică era, până acum două decenii, o ieșire bruscă din monotonia peisajului chiar și pentru cei care mai parcurseseră drumul de nenumărate ori: casele, blocurile, gardurile, mașinile, copacii și legumele din grădini erau toate acoperite cu un strat gros de negru de fum. Ba chiar și animalele din zonă căpătaseră o tentă cenușie.

Deși fabrica de negru de fum s-a închis în 1993, problemele create de poluare nu au dispărut. Ci au devenit ceva mai puțin vizibile. În 2007, autoritățile de mediu au măsurat în aerul din Copșa Mică cantități de dioxid de sulf de 125 de ori mai mari decât limita maximă admisă și au amendat poluatorul, fabrica de plumb, zinc și cositor Sometra, deținută de grecii de la Mytilineos Holdings, cu 600.000 de lei. Asta, însă, nu a schimbat cu nimic lucrurile și, în unele zile, aerul din oraș devenea aproape irespirabil. Iar disconfortul era, de fapt, cea mai mică dintre probleme. Substanțele toxice emise de fabricile din zonă s-au strâns, an de an, în plămânii localnicilor, provocându-le boli grave. Conform statisticilor, speranța medie de viață în Copșa Mică este cu nouă ani mai mică decât media națională.

În ultimii ani, lucrurile s-au schimbat în bine. Dar nu pentru că Sometra ar fi respectat programul de investiții convenit cu autoritățile, care prevedea investiții de 15 milioane de euro în instalații și filtre menite a reduce emisiile de noxe. Ci pentru că, din cauza crizei, fabrica și-a închis porțile în 2009. În 2010, pentru prima oară după foarte multă vreme, calitate