Dumitru Luca s-a născut la Ianova (județul Timiș), în 1 iulie 1946, și a murit la Timișoara în 28 aprilie 2013. Pseudonimul său literar și jurnalistic este Marcel Luca. Între 1970 și 2012, publică proză scurtă sau versuri sau articole în peste 25 de reviste și almanahuri, majoritatea din vestul țării. Proza scurtă aparține genului sf, versurile parodice și umoristice aduc a Topârceanu și Teodoreanu, articolele sunt mai ales reportaje și anchete.„Medalionul“ (grupajul) care i se publică în Almanahul Anticipația 1984 îl prezintă ca „fanul perpetuu“. Marcel Luca a semnat șapte cărți, printre care Tactică și Strategie (editura Marineasa, Timișoara, 1998) cuprinde cele mai bune dintre ficțiunile sale speculative de până la acea dată. Din ce a scris și, parțial, a publicat în ultimii 15 ani, lui Marcel Luca i se mai poate edita un volum de proză în 2013. Patru sunt ideile puse în practică pentru care Marcel Luca este important în evoluția genului sf în România. Prima este a deschizătorului de drumuri. Fiind printre ultimii debutanți ai Colecției Povestirilor Științifico-Fantastice – seria inițială, „a lui Rogoz“, în nr. 382 din 1970, cu două povestiri –, Marcel Luca face parte dintre entuziaștii care au fondat și susținut primul fanzin tipărit din România, Paradox, din noiembrie 1972 până în 1994, și au editat unul dintre primele volume colective de gen, Povestiri științifico-fantastice – la Casa de Cultură a Studenților din Timișoara, tot în 1972 – fixind practic standardele pentru trecerea de la amatorismul cultivat de regimul de-atunci la profesionismul fără compromisuri estetice, adevărată marcă a sf-ului bănățean care i-a urmat. A doua contribuție importantă a lui Marcel Luca este tenacitatea sa combinată cu discreție. În toate referințele critice sau de dicționar, Marcel Luca este văzut drept coloana vertebrală a unui grup sau publicații. Prin prezența constant