Manifestaţiile desfăşurate în mai multe oraşe turceşti sunt urmărite cu atenţie în lumea arabă, producând îngrijorări în rândul liderilor islamişti, care prezintă de mai mult timp Turcia ca un model de reuşită a islamului politic, potrivit unor analişti.

Mii de turci au participat la manifestaţiile antiguvernamentale, sfidând apelul premierului Recep Tayyip Erdogan de a pune capăt celor mai grave tulburări din cei aproximativ zece ani de când se află în funcţie.

Tulburările au început în momentul în care poliţia a reprimat brutal o campanie pentru salvarea unui parc din Istanbul şi s-au transformat în manifestaţii la scară naţională împotriva lui Erdogan şi a partidului său, AKP, considerat tot mai autoritar. Aceste evenimente sunt urmărite îndeaproape de ţările afectate de "primăvara arabă".

Egiptul şi Tunisia, unde islamiştii au venit la putere în urma alegerilor, "trebuie să fie îngrijorate de probleme întâlnite de Turcia lui Erdogan, care constituie un model de succes de funcţionare" a islamului politic, apreciază Antoine Basbous, de la Observatorul Ţărilor Arabe, la Paris.

Tunisia şi Egipt, unde revolte fără precedent au dus la îndepărtarea de la putere a doi dictatori în 2011 şi au deschis calea islamiştilor, au prezentat în nenumărate rânduri Turcia ca pe un model de democraţie islamistă moderată.

Partidul islamist tunisian Ennahda, care a câştigat primele alegeri organizate după revoltă, şi-a exprimat deschis admiraţia pentru "modelul turc", în timp ce preşedintele egiptean Mohamed Morsi, care a susţinut un discurs în faţa unui congres al AKP din septembrie 2012, a afirmat că partidul lui Erdogan este "o sursă de inspiraţie".

Însă cele două ţări arabe cunosc o polarizare în creştere între islamişti şi laici, primii, aflaţi la putere, fiind acuzaţi pentru faptul că nu-şi respectă promisiunea de a garanta drepturile şi l