O extrădare a lui Edward Snowden, refugiat la Hong Kong după dezvăluiri despre o supraveghere electronică în Statele Unite, ar putea să se lovească de un vot de veto din partea Beijingului, legislaţiei locale şi apărătorilor drepturilor civice din acest teritoriu autonom chinez.

Washingtonul şi Hong Kong-ul au semnat un tratat de extrădare în 1996, cu un an înainte de retrocedarea fostei colonii britanice Chinei populare.

Însă acest tratat, semnat cu "autorizaţia" Beijingului, garantează Hong Kong-ului dreptul de a refuza o extrădare, în cazul în care aceasta vizează "apărarea, afacerile externe, interesul general sau politica publică" a Chinei.

Această clauză conferă Beijingului - care controlează relaţiile internaţionale şi apărarea Hong Kong-ului - un drept de veto, în fapt o pârghie diplomatică.

Însă Johnny Lau, un politolog specialist în China, apreciază că Statele Unite şi China, primele două puteri economice mondiale, au o abordare în general foarte pragmatică în asemenea contencioase.

"Este necesar să privim îndeaproape interesele aflate în joc. Este vorba doar despre un eveniment minor, care nu va afecta vastul tărâm al cooperării chinezo-americane", a declarat el pentru AFP.

Acest punct de vedere este împărtăşit şi de către David Webb, un fost bancher care a trecut în domeniul luptei pentru transparenţă politică şi economică, în opinia căruia chinezii nu se vor opune extrădării lui Snowden, având în vedere dosarele sensibile aflate pe masă între cele două ţări.

"Statele Unite acuză China de atacuri şi spionaj informatice, însă NSA (Agenţia Naţională americană pentru Securitate) şi alte agenţii fac acelaşi lucru", notează el.

Într-un interviu publicat de cotidianul britanic The Guardian, Edward Snowden, un american în vârstă de 29 de ani care lucra pentru un subcontractor NSA, a declarat că s-a refugiat la