Documentele păstrate ne arată că viitura din mai 1970 a fost sinonimă cu un mare dezastru pentru Alba Iulia, dar şi pentru alte localităţi din judeţ. În urmă cu 43 de ani apele Mureşului au depăşit în unele locuri 8 metri. Informaţii despre inundaţiile catastrofale din mai 1970 găsim în documente păstrate la Arhivele Naţionale Alba, inclusiv articole din presa vremii.

Furia apelor s-a declanşat în 14 mai 1970, când apele Mureşului, îngemănate cu cele ale Târnavelor au început să se ridice ameninţător . Mureşul a înregistrat o zi mai târziu, la Alba Iulia, 2.450 de mc/s, în condiţiile în care în mod normal debitul era de doar doar 100 mc/s. Puhoiul de ape a depăşit adâncimea de 8 metri. Mai exact 8,6 metri.

În urma celor două viituri, au fost inundate şi avariate Fabrica „Ardeleana“, Fabrica de Morărit, Şantierul noii fabrici de Porţelan, depozite, şcoli, 2567 case de locuit, 2530 anexe gospodăreşti. Torentul de apă dezlănţuit a sinistrat aproape 3.530 de familii, cu peste 10.300 de persoane. Au fost distruse, în total, 180 de imobile de locuit. Au fost inundate 2.600 de hectare, din care 1.800 cu culturi. Pe 16 mai, autorităţile au suspendat transportul în comun în interiorul oraşului Alba Iulia timp de două zile. Restricţii erau stabilite şi pentru localnicii a căror case fuseseră lovite de viituri, în sensul că nu aveau voie să intre în imobile până la retragerea apelor. Întreg centrul oraşului Alba Iulia a fost sub ape timp de mai multe zile. În zona cea mai joasă, apa a ajuns până la acoperişul caselor.

Cum s-au mobilizat autorităţile vremii

Care a fost viteza de reacţie a autorităţilor vremii, cum s-au mobilizat oamenii în faţa puhoaielor, aflăm din documentele de arhivă. În procesul verbal încheiat după şedinţa Comitetului Judeţean de Partid(Partidul Comunist Român), din 18 mai 1970, se arată că: „În zilele inundaţi