Dreptul la viata intima, familiala si privata nu este absolut, ci, in anumite conditii, acesta poate fi supus unor limitari ori restrictii sau ingerinte din partea autoritatilor, arata Curtea Constitutionala a Romaniei in motivarea deciziei de respingere a exceptiilor referitoare la publicarea declaratiilor de interese din Legea ANI.
CCR a publicat miercuri motivarea deciziei CCR din 29 aprilie prin care a respins exceptiile ridicate de Kerekes Karoly si de Brindusa Novac referitoare la prevederilor Legii 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, in ansamblul sau, si a prevederilor art.1 alin.(3), art.6 alin.(1) lit.e), art.10, art.12 alin.(1) si (2), art.13-19 si art.20-26 din acelasi act normativ, informeaza Agerpres.
Curtea precizeaza ca, in acelasi sens, Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale stabileste prin art.8 paragraful 2 ca dreptul la respectarea vietii private poate face obiectul unor restrictii daca sunt prevazute de lege si daca constituie masuri necesare intr-o societate democratica pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei ori protejarea drepturilor si libertatilor altora.
"Aplicand aceste principii in prezenta cauza, Curtea constata, pe de o parte, ca solutia legislativa a publicarii declaratiilor de interese este justificata prin prisma scopului legal al ANI de asigurare a integritatii in exercitarea demnitatilor si functiilor publice si prevenire a coruptiei institutionale, iar pe de alta parte, ca publicarea acestor declaratii s
