Izbucnită în luna februarie în judeţul Botoşani, răscoala ţărănească din 1907 a cuprins rapid întreaga ţară. Slatina a luat şi ea parte la acest eveniment, după cum o dovedesc documentele vremii, iar în închisoarea din localitate au fost încarcerate sute de suflete.
Judeţul Olt s-a alăturat marii răscoale ţărăneşti la mijlocul lunii martie a anului 1907. În scurt timp, ţăranii din peste 20 de localităţi oltene s-au ridicat pentru a-şi cere drepturile şi s-au îndreptat spre Slatina, unde au creat panică generală.
„Iminenţa pătrunderii răsculaţilor în Slatina determină autorităţile să solicite întărirea prezenţei militare în zonă, prin transferarea unor unităţi de cavalerie şi infanterie de la Corpul I Armată din Craiova. Dirigintele poştei din Slatina, Eugeniu Castan îşi informa superiorii de la Bucureşti asupra faptului că şeful gării din oraş solicita telegrafic Parchetului trimiterea unui batalion având informaţia că «va fi prădată şi aprinsă gara» în care se găseau 300 de vagoane cu grâu. Telegrama menţiona starea de panică a locuitorilor oraşului, operaţiunile militare întreprinse la barierele şi pe centura localităţii. Telegramele expediate la Bucureşti începând cu data de 25 martie 1907 de primarul oraşului Slatina, C. Drăgoescu, deputatul Stăncescu, sau de C Manu, prefectul de Olt, relevă la unison că mişcările ţărăneşti nu mai puteau fi oprite”, explică Laurenţiu Guţică, directorul Muzeului Judeţean Olt, în anuarul „Muzeul Oltului 2”, apărut în 2012.
Pentru a ţine sub control situaţia, prefectul a decis să formeze o gardă civilă înarmată, din care făceau parte negustori, comercianţi şi proprietari locali, pe care a dotat-o cu 200 de arme şi 800 de cartuşe.
Slatina, loc de refugiu pentru proprietarii din Olt
Noul prefect de Olt, Constantin Anghel, împreună cu Take Protopopescu au iniţiat primele măsuri de co