► Revenim astăzi cu noi informaţii menite să întărească faptul că, de-a lungul anilor, activitatea infracţională intensă a lui Alin Simota nu se putea derula decât sub protecţia asigurată de cel puţin un serviciu secret ► Un aport masiv la dosarul realmente “beton” al grupării Simota l-a avut munca de cel puţin patru ani de zile a procurorului Ioan Nicodim şi a comisarului şef de poliţie Mircea Pitulescu.
Aşa cum am arătat, Simota a absolvit Colegiul Naţional de Apărare (CNAp), fiind – potrivit informaţiilor pe care le deţinem – coleg cu actualul premier, Victor Viorel Ponta. Mai mult decât atât, în lumina informaţilor obţinute, vă putem spune că accesul lui Simota la CNAp s-a asigurat pe locurile rezervate unui serviciu secret. Nici nu se putea altfel dacă ţinem cont că, în raport cu prevederile art. 2 din HG nr. 438/5 august 1992, la cursurile Colegiului Naţional de Apărare se pot înscrie doar “personalităţi civile şi militare, absolvenţi ai institutelor de învaţământ superior civil sau militar, care ocupă sau pot ocupa, în perspectivă, funcţii de conducere şi decizie în domeniile politicii de securitate şi apărare naţională”. Ce putea avea Alin Simota în comun, ca om de afaceri de provincie, cu politica de securitate şi apărare naţională decât nişte trainice conexiuni (bazate pe încredere, respect şi sprijin reciproc) în cadrul unui serviciu secret?
Accesul lui Simota la CNAp se putea face doar în baza unui dosar al cărui prim şi esenţial document se numeşte „nominalizare din partea instituţiei tutelare pentru participare la cursuri”. Cum nominalizările din partea clubului Jiul ori a barului Atmosphere sigur nu puteau ţine rol de nominalizare din partea unei instituţii tutelare, Simota nu putea avea un dosar eligibil fără ajutorul unei entităţi a statului. Căci, este evident, simpla calitate de om de afaceri nu îi asigura lui Simo
