Edward Snowden e cea mai recentă celebritate globală născută dintr-un denunţ. Snowden a lucrat, pînă acum cîteva săptămîni, la Agenţia Naţională de Securitate a Statelor Unite, pe post de analist. Acest post descrie un individ care stă opt ore în faţa computerului şi pune în ordine sau caută datele din sistem, alături de alte zeci de mii de indivizi care fac, în paralel, acelaşi lucru.
O muncă monotonă dar bine plătită. Pentru orele petrecute în faţa ecranului, Snowden era plătit - după propriile dedclaraţii - cu 200.000 de dolari pe an. Analistul Snowden a fost, de fapt, angajatul unei companii de informaţii care a fost subcontractată de Agenţa Naţională de Securitate. Înainte de a fi angajat analist, Snowden a lucrat tot la Agenţia Naţională de Securitate, dar într-o slujbă ceva mai puţin prestigioasă: paznic. Nici avansarea, nici salariul, nici prestigiul instituţiei nu l-au impresionat pe fostul paznic devenit analist.
După cîteva luni de învîrtit date secrete pe computer, Snowden a dispărut din America şi a reapărut în China, mai precis într-un hotel din Hong-Kong. Snowden şi-a luat tălpăşiţa dintr-un motiv foarte simplu şi urgent: tocmai descrisese conţinutul programelor la care lucra şi acuzase guvernul Statelor Unite de abuz împotriva libertăţii personale a cetăţenilor americani.
Conform mărturiei lui Snowden, Agenţa Naţională de Securitate a Statelor Unite, foloseşte pretextul acţiunilor anti-teroriste pentru a spiona în masă cetăţeni americani, interceptînd date culese din convorbirile lor telefonice, din conturile de Facebook, Tweeter şi email. Pe scurt, Snowden susţine că populaţia americană e sub supraveghere şi că nimeni nu mai poate fi sigur că nu e ascultat sau interceptat. America e o tiranie iar Agenţa Naţională de Securitate un monstru care cotrobăie în viaţa privată a fiecărui american. Culegerea
