Europenii folosesc de multă vreme în agricultură nămolurile rămase după curăţarea apelor în staţiile de epurare, ca fertilizatori ce înlocuiesc cu succes îngrăşămintele chimice. E un procedeu din care toată lumea câştigă: staţiile de epurare scapă de cantităţile uriaşe de nămoluri, iar fermierii îşi întreţin culturile într-un mod ecologic.
În România, folosirea nămolurilor în agricultură este deocamdată o noutate, utilizată la scară restrânsă, iar la Oradea se face un fel de "pionierat", agricultorii bihoreni primind gratuit de la Compania de Apă nămolurile staţiei municipale de epurare a apei. Numai să le ceară...
Cu reguli şi directive
Utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare e reglementată strict de Uniunea Europeană. Deşi au proprietăţi agrochimice utile, utilizarea lor în agricultură poate dăuna solului în cazul în care concentraţia metalelor grele e prea mare şi nămolurile nu sunt suficient tratate. Dacă sunt însă filtrate corespunzător, iar solul e la rândul său curat, combinaţia e perfectă pentru îngrăşarea pământului.
Asta încearcă să le explice agricultorilor bihoreni reprezentanţii Companiei de Apă Oradea, care din acest an au început să "împacheteze" nămolurile şi să le ofere cadou. Valorificarea nămolurilor, numite şi biosolide, este o etapă din cadrul mega-proiectului Aparegio, care presupune extinderea reţelelor de apă şi canalizare atât în municipiu, cât şi în judeţ. Ca să obţină finanţarea europeană pentru proiect, CAO a trebuit să prezinte şi o soluţie pentru eliminarea cantităţilor mari de nămoluri rezultate în urma epurării apei. "Cantităţile de nămoluri sunt şi acum însemnate, iar după ce extinderea va fi finalizată vor fi şi mai mari. În plus, vom mai avea încă două staţii de epurare în judeţ, la Beiuş şi la Tinca, care la rândul lor vor produce biosolide", explică Renata Tripa, purtător de cuvânt al CAO.
Bu