Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu, s-a declarat miercuri seară fără răspuns în privinţa modului în care Ordonanţa 55, menită să lase membrii consiliilor de supravegehere a Comisiilor de valori mobiliare, pensii private şi de asigurări fără 85% din sumele compensatorii primite, a ajuns, prin forma publicată în Monitorul Oficial (MO), să afecteze zeci de mii de angajaţi cu funcţii de conducere de la stat sau de la privat în cazul în care aceştia ar primi asftel de plăţi.
Zaharescu a respins ipoteza unei erori guvernamentale la elaborarea actului legislativ, aţintindu-şi degetul spre funcţionari publici, fie ai Secretariatului General al Guvernului (SGG), fie ai Ministerului Finanţelor.
"În mod normal, ar trebui să ajungă la SGG, de la SGG la Monitor. (...) Dacă aş şti măcar pentru ce o persoană, un angajat de la Ministerul de Finanţe sau din altă parte ar fi modificat acolo, şi-ar fi permis să modifice de la înălţimea unui premier care semnează pe ordonanţă... n-am nici un răspuns", a dat din umeri miercuri seară Andrei Zaharescu. "Ea (ordonanţa, n.r.) a ieşit într-o anume formă. Că s-a modificat pe parcurs, bun - o să vedem cine, unde şi aşa mai departe”, a spus Zaharescu.
Cine putea modifica ordonanţa?
Există două trasee posibile spre Monitorul Oficial pe care le poate urma o ordonanţă a Guvernului. In cazul în care acesta în şedinţă nu a convenit modificarea propunerii discutate, actul merge la SGG, iar de aici mai departe pentru publicare la Monitorul Oficial. Dacă Guvernul, dimpotrivă, convine modificări, proiectul se întoarce la ministerul iniţiator. Acesta aduce schimbările iar apoi, dacă actul nu are schimbări suplimentare faţă de cele convenite şi dacă nu sunt necesare alte avize, merge de asemenea la SGG iar apoi la MO. De aceea , menţionarea de către Zaharescu a unui funcţionar al Finanţelor poate semnifica că aces